delfico punto it - l'abruzzo e l'abruzzesistica - storia, bibliografia, fotografie, documenti - a cura di fausto eugeni
|
delficopuntoit - l'abruzzo e l'abruzzesistica |
||
|
|
|
|
|
Luigi Brigiotti |
|
|
|
|
|
Riferimenti bibliografici: Raffaele Aurini, Brigiotti Luigi, in Dizionario bibliografico della Gente d'Abruzzo, Colledara, Te, Andromeda, 2002, vol.I, pag.363-375 (voce non inserita nella I edizione); Alida Scocco Marini, Brigiotti Luigi, in Gente d'Abruzzo. Dizionario biografico, a cura di Enrico Di Carlo, Castelli, Te, Andromeda, 1006, vol.II, pp.57-62; |
|
LA FASCIULATE 1)
Fra li cibbe chiù gustuse che creiozze lu Signore p'arcreirce mbo lu muse nghe li grande bundà lore, li lehúme è la pietanze prelebbate e de sustanze.
La bonalme de Nuè che la vite trapiandò, li fasciule e lu caffè chiù de tutte culdevò, e la fave nghé li cice, e la lènde d'Amatrice.
Chéllu vicchie Patriarche che da Ddéie fu salvate, de lehúme, dàndre all'arche, se ne 'ndrò sette carrate, e finchè llà dàndre stò la faméje ce cambò.
Da lu prime padre Adame a l'Apostele de Créste, da lu schiave a la gran dame, Patriarche e Vangel éste, de lehúme se cebbave e gran paste ce facitsve.
A l'andéche testamende ce sta scritte ch'Esaù tande jòtte pe la lènde se vennò la parta su' a Giacobbe e lu fratelle je ne dozze na scudelle.
De li cice nze ne parle, cà sà tutte quand'è bbune: ch'a chi piace de magnarle nghe la paste Gambe e tune!...), 2) ma pe mma duva chiù vale è a la zuppe de Natale.
E la fave che v'à dàtte? Sia sàcche u sia fràsche, nghe li bille fejulàtte, ') fa li lumme, e chiù t'arnfrasche. Nn'è vendose, tantochè... ce se fa lu bon purè.
Ma chi porte la bandire sobbre a tutte pe bundà, chi mandè lu monne 'ndire ' nzanda pace e caretà, è lu celebre fasciole che la panze ce cunzole.
Li chiù brave e gran puhíte, li chiù dutte prufessure, li vertù simbre ha vandite de stu cibbe, e ce sta pure na bravissema screttréce 4) che nze sa quande ne déce!...
E ie pure, 'ndegnamende, cuma pozze e angore chiù, 'ntutte core e sendemende, la putenze e lti vertù de stu cibbe vuje déce a vujaddre, care améce.
Lu fasciole è nu lehúme che se vànne a bon marcate, 5) e lu dazie de cunzume da la tasse l`à salvate: viva sempre a lu Cummune che ci-à date sta furtune.
Ce ne sta d'ugne culure, bianghe, nire, pendecchiate, gialle, rusce, caffè scure, culor tòneche de frate: ma li mije è de Celane che sse coce nda la 'mbane. 6)
Li bundà de lu fasciole è na cose che nze cràte; u l'ammischie, u lu fi' sole, simbre fa leccà li dàte: nghe li séllere è putende, nghe li còteche è 'ccellende.
Nn' ahè cibbe dellecate, cà pò matte li dulure, ma se sta bene accungiate pu' magnarteli secure, fusse pure nu quendale, cà peccà nte pò fà male.
Nen fa male; ma, del reste, quanne à 'ndrate llà la panze, te cumenze a fà tembeste, e, parlenne nghe creianze nda li bomme de Baiocche 7) se ne èsce da lu... sclocche... 8)
Lu fasciole a la cucéne era piatte da regnande, cà piaciàve a Giuvacchéne, 9) a Francesche e a Ferdenande. Mo ch'aè l'Italia une, è lu cibbe chiù cummune.
E lu rra Ferdenandone, visto che, fra li lehùme, lu fasciole è lu chiù bbone e lu chiù che se cunzume, con decreto suo reale lu faciozze capurale. 10)
E Vettorie Manuele cacciò n'ordine stambate che, pe èssere fedele a la patrie, ugne suldate ne magnasse nghe lu pane tre camelle a settemane.
E chest'ordine deciave: - Luneddé paste e fasciule, Marteddé fasciule e fave, Vennardé fascìule a sule, l'iddre jurne, pe cagnà, menestrone 'nquandetà. -
E Umberte, lu rre bone, respettozze sta usanze, ma pe fà lu sciambagnone ce cacciò st'addra urdenanze : - Ugne feste, a fin ch'avaste, li fasciule nghe la paste. -
Vénne appresse rre Véttorie che l'usanze lasciò corre, ma vulozze avà la glorie d'arcacciarce lu tammorre, e da rre de gran cervelle ha rzulléte 11) li camelle...
E li frìte andecamende e li patre cappuccéne, nghe nu bone cundemende, ne magnave li cuppéne, cà llà mbacce a la callare nn'annuprave lu cucchiare.
Se sse va pe sti cummétte, sti caserme e semenarie, da l'addore d'aia sfrétte te l'accuse pure l'arie ca cci è u ca ci-à state quacche bona fasciulate.
A la notte, ohi che battaje... S'ode a destra un suon di tromba, nda nu scoppie de metraje; a sinistra un'altra bomba je t'arsponne, e qua e llà tu nen sinde che... sparà...
Quand'è jurne de lehàte 12) fa la serve a la patròne: - La signò, sinde? à sunate la viggilie... - Mbe, va bbòne; pe dumane si' che fa'? Lì fasciule e baccalà. -
E la moja bassamane 13) fa la sàre a lu maréte: - Che sse magne, mbe, dumane? - - Fa mbo tu, quàlle che créte - - Ddo' pappicce 14) è bune? Vúle? - Ma gnornò: fa ddo fasciule. -
Quanne vè Giuveddè sande che l'artfre fa la ciàne, la pietanze chiù abbundande che sse magne a panza piàne, cume cibbe chiù squeséte, li fasciule è preferéte.
Oh! che cibbe prelebbate quast'aè pe lu scarpare, che, dapù che s'à 'rbuttate, senza fuche a vénde spare, quand'appàne fa la mosse nghe l'azzate de na cosse.
E la mosse l'accumbagne nghe nu: péje e vacce a bive... nghe nu: te, vattel'a cagne, a!a facce, u pure: evvive a Zembronie, a Tizie, a Caie..., sse svarie da li uàie. -
Care améce, care améce, ie nen trove chiù parole stu mumende qua' pe dd,éce li bundà de lu fasciole; sole déche ca mme sende già la panze in muvemende.
lu fiate che s'arbelle, che fa forze e fa rumore, gire tutte lu vedelle, spàgne furte..., ma ie 'llore stragne mbo la martenécchie... je facce fà lu nécchie...
Quacchedune sta decenne cà so' porche: l'à sbajate, cà ie parle a farme 'ndenne, e nen parle prelebbate, ma a l'usanza terramane: vine vine, pane pane.
Mbe chi è che nn'à pruvate lu piacire che se sende pe na qruaie ch'à sparate sole a sole u fra li ggende? Che sullive! che piacire de sendérse chiù leggire! l
Sèssegnore, nn'è creianze de fa cirte purcaréie, ma lu fiate da la panze à da scé, e nen c'è Ddéie; se s'artè, nen sia màie... pu passà nu brutte uàie...
A nu vicchie cardenale pe nu fiate ch'artenò je ne vénne tande male che de còleche crepò. Creparéste tu pe mmà? No!? Mbe manghe ie pe ttà... 15)
Che credàte, care améce, che li rrì, li 'mberature, reggéne, e mberatréce, lu pape nni fa pure?... Pe sti cose, améce egregge, nc'è nesciuna prevelegge.
ie pure me cunzole quande pozze fa na q... a la facce de Necole, de Duméneche, de Ndraie, de Frangische, de Pasquale, de chidunghe me vò male!...
de chi me fa 1'améche dapù m'arféle arrète... E de chi se mbécce e ntréche pe sapà che mme succète. A sta razze de 'ntrecande cende bombe asfissiande. -
giacchè la fasciulate ce cumenze a fà effette, tra na q... e na resate, nghe desprezze e pe despette, se tedische vo' nen s&te, tutte appresse a mma deciàte:
- A la facce de Ili 16) ricche che sta dàndre a stu paickse, che se pure li 'mbécche nen te cacce nu turnàse... pe la pace u pe la guèrre, nu tocche ne j' affèrre!!
A la faccia de 'lli ggende che vò fa li libberale ma de core e sendemende è li prime clerecale, sta simbre 'ngannellire, paisane u furastire...
A la facce de li turche berbacciune, sgrassature, razza 'nfame, brutte purche, malvevinde e tradeture, nzimbre a tutte li Pascià, Maumatte e pure Allà!...
Su 'llu muse strafuttende de Ujerme 'mberatore ch'à purtate lu spavende, lu sterminie, lu terrore, a lu féje che 1'afzze ferucfssime Krumpizze...
Chillu cionghe 17) maledàtte che purtò lu fenemonne, pozz'avà mo na saiàtte, pozza perde cibbe e sonne; e a Verdun lu gran Ka...iserre pozza j' de faccia 'nterre.
Su 'Ila faccia schefeiuse de 'lu vicchie rembambéte, Cécche-Peppe cacaluse, 18) stuccacrone e gesuiéte: símbre more e sta all'impíte, brutte boje e sterapíte...
Pe turmende a Don Cecchéne, llà lu core, a mille a mille, da la sara a la maténe pungecate nghe li spille, fine a quanne ju a na fosse nen va 'rponne lli quattr'ossel...
E pe chiute la canzone, nghe nu dàte de 'llu bbone, se permàtte la Cenzure, fine a che la uérre dure nel teatro occidentale ed in quello ot•ientale,
tra scumbitte e tra vettorie (duva tutte cande glorie...), a la facce ugne mumende de sta razza preputende, che nghe tanda lebbertà 'nce vò manghe là parlà. -
Care améce, su bevame nu becchire, e pù strellame, tutte 'nzimbre a core a core: - Vive a nu' e a la faccia lore!... E finchè sblenne lu sole viva simbre a lu fasciole!...
Aprile 1916. |
|
|
|
1) Invitato da molti distinti operai e commercianti la sera del 17 aprile 1916 a na bona fasciulate nghe li coteche, 1'a, lesse fra il godimento generale questi versi che poi pubblicò, per loro desiderio, a solo scopo di beneficienza. 2) la fantasia popolare vuol raffigurare nella pasta (in forma di lasagne e tagliatelle spezzate ecc.) i lampi e nei chicchi di fagioli i tuoni, forse per i loro vari effetti. 3) bietole. 4) Ida Baccini, nel suo pregevole volume « Fuoco sacro », dedicato alle signorine (edizione L. Cappelli, Rocca S. Casciano, 1903) dice fra l'altro: ....Considerato sotto il rapporto dell'utilità e della popolarità, il fagiolo è il re dei legumi; mette una nota bizzarra sulla tavola del ricco ed è la gioia di quella del povero ». Ed appresso: « Non dimentichiamo soprattutto che il fagiolo è più nutriente della patata. C'è chi lo chiama la « carne del povero»; vi è perfino una qualità di fagioli che per la loro bontà si chiamano fagioli « capponi». Ah, disgraziato « povero! ». Con tutto il rispetto che ho pel fagiolo, gli darei più volentieri la carne del « ricco ». 5) Na vodde Al 1886 si vendevano a 4 soldi il chilo, ora si vendono a 12 soldi! Siamo proprio alla vigilia del centenario del 1817! 6) Impasto di crusca con acqua bollente, che le tessitrici usano spalmare sui fili della tela per renderli più tesi. 7) il cav. Pasquale Baiocchi di Città S. Angelo fu celebre e rinomato pirotecnico. Il De Amicis in uno splendido articolo pubblicato sul giornale La Tribuna lo illustrò grandemente chiamandolo l'artista dei fuoco. Questo valoroso artista e reduce garibaldino morì miseramente nell'orrendo incendio del suo grande laboratorio, avvenuto il 10 luglio 1907. 8) Dalla parte di sotto. 9) Giovacchino Murat. 10) Si narra che Ferdinandone, nell'ispezionare le caserme, facesse anche capolino alle cucine, e così capitando un giorno che vi si preparavano i fagioli per i soldati disse: Cosa si mangia oggi? il caporal fagiolo?! E d'allora il fagiolo rimase sempre caporale 11) Rimpicciolite le gavette. 12) Vigilia o quattro tempora, che viene annunziata con l'ultimo suono delle campane del Duomo, a un'ora di notte. 13) popolana, artigiana. 14) minestra poco più in uso, fatta di farina impastata con sale ed a forma di tagliatelle, condita con lardo o pancetta di porco. 15) Così dicendo si spara una bomba. 16) quei ricchi, che per fortuna di Teramo sono ben pochi, e notoriamente conosciuti per la loro tradizionale spilorceria ed avarizia. 17) Storpio. Per chi non lo sapesse, il Kaiser aveva il braccio sinistro rattrappito. Il motto biblico non sbaglia : «Cave a signatis ». 18) Cisposo. |
| E' in preparazione una versione italiana di questa poesia |
|
A lu Patr’aterne Nu sunatte nghe la cote |
|
O Patr’aterne, o Patr’aterne sande, Tu che ssi lu patrone de stu monne Che lu facéste accuscé bbèlle tonne E sole tu lu vète tutte quande;
Tu che cce deste sta valle de piande Dduva senza de ta ‘nze move fronne: li paparélle all’acque ne ‘nze ‘mbonne e li cillitte senza te nen cande,
vudde na cé quaiù chissi bill’ucchie, uard’a nnò puverume che statame tra mezz’all’acque cuma li ranocchie.
Dà nu zuffe a ssi nuvole, une sole, fa ‘llendà ‘ppiove e haddre ‘n te cercame: fàcci ‘arvedà la facce de lu Sole che fa nasce li viole.
Nu Carnevale accuscè mosce e brutte, ‘nz’arcorde mi, e pare che sta tutte lu monne nghe lu lutte.
N’z’arvate cchiù na bbella mmascarte E ne nze po’ ‘rsenndè cchiù na sunàte: la bbande a s’ha sfasciate.
A Camble ce ne stà ddo, qqua manghe une E dde nò ‘nze n’arcorde cchiù nescune Evviv’a lu Cummune!
A lu tehatre pu, tutte li dànne: ci scappe, a cci jè vè lu male nganne, Oh! Li cose de uànne, O Patr’atè facce ‘mbo lu scungiure E livecela Tu sta jèttature.
Br… [Luigi Brigiotti] “Corriere abruzzese”, 1886, n.17 del 17 febbraio |